Final countdown?

Trecem pe lângă momente, oameni, diverse întâmplări fără a conştientiza că, de fapt, mergem  prin viaţă.  Trăim prezentul gândindu-ne la viitor şi ajungem uneori  să ne transpunem într-o lume plăsmuită de idealurile noastre. Însă, în final, ce imortalizăm din toată această “paradă” a clipelor? Ce selectăm acum ne formează memoria sau, mai bine spus, ne formează pe noi

Şi aşa a mai trecut un an… de liceu. Cum a fost, nici eu nu ştiu încă. Aş vrea să îmi adun gândurile şi realizările, să le pun într-o ecuaţie dificilă de rezolvat, iar rezultatul să-l descopăr la timpul potrivit. Sau poate că îmi doresc să-l aflu acum… nu peste două zile, nici peste o lună. E important pentru mine să ştiu unde am greşit sau unde nu am realizat totul aşa cum am vrut, când am fost dezamăgită de propria gândire sau când am eşuat fără motiv, de ce nu am avut uneori mai mult curaj sau de ce am riscat unde nu trebuia. De ce? Pentru a şti ce să evit, ce să repar sau să îmbunătăţesc. Dacă aş spune că a fost un an perfect, nu ar crede nimeni… sau e posibil să mă mint. Nu am început a XI-a cu multe planuri; mai bine zis, nu am avut niciunul. De ce aş fi avut? Pentru a exista încă un motiv de a mă învinovăţi atunci când ceva anume nu a decurs conform ideilor mele? Am preferat să las totul să vină de la sine şi a fost bine. Acum stau în faţa unei bariere între eu – cea în curs de maturizare şi eu – mai matură. Încă nu ştiu dacă vreau să păşesc peste această limită cu aceeaşi grabă cu care am trecut peste celelalte sau dacă îmi doresc să o cunosc pe cealaltă eu. Îmi iau timpul necesar pentru a reflecta la ceea ce voi deveni şi la ceea ce sunt în prezent. De fapt, e doar o schimbare fundamentală  pe care oricum nu o pot evita… dar de ce nu aş prelungi momentele dinaintea sa?

Nu ştiu cât de repede va trece şi ultimul an de liceu… probabil ca şi ceilalţi. Dacă acum ceva timp încă nu mă puteam imagina în postura de absolventă, acum imaginea aceasta îmi vine cât de des în minte şi, pe lângă ea, rememorez amintiri din perioada în care încă mă numeam un “boboc”.

Anunțuri

Un gând despre “Final countdown?

  1. La asta ma gandeam si eu azi. Cat de previzibila este viata si in acelasi timp cat de complicat ne este sa intelegem ca trebuie sa traim fiecare moment al ei. Viata de liceu este cea mai frumoasa. Cine spune ca viata de student este mai frumoasa, exagereaza. Acele vremuri de studentie s-au dus, azi cand esti student trebuie sa muncesti sa iti castigi painea. Traieste viata de liceu cat inca mai ai timp!… Vacanta placuta!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s