Dacă…

Avem prea mult timp şi prea puţin curaj. Avem prea multe întrebări, însă răspunsurile apar cam rar. Suntem limitaţi de conştiinţă, graniţe invizibile ale societăţii, prejudecăţi  şi false păreri. Ne mulăm în funcţie de situaţie, de anturaj, de diferite vorbe. Orice vis, fiecare dorinţă devine un clişeu început cu “dacă aş” şi finalizat brusc cu “însă nu”.  Ce ne caracterizează sunt doar câteva fraze neîncheiate, care îşi aşteaptă finalul…images

Dacă” a devenit definiţia succintă a iluziei şi a dorinţei ascunse. Personalizează un viitor incert şi aduce în prim plan nesiguranţa.  E sinonim al temerilor, al supoziţiilor, al încercărilor. Spune diferite poveşti despre atitudine, încredere şi  curaj. Emană pesimism.

Totuşi, fiecare dacă” poate lua forma începutului. Poate să ne recreeze, să ne redefinească, să ne transpună într-o altă situaţie şi, nu în ultimul rând, să ne îmbrace în necunoscut. Totul depinde de noi înşine, de sensul pe care dorim să i-l atribuim şi cât de dispuşi suntem să ne lăsăm purtaţi de vise… Noi suntem cei ce îi atribuim puterea acestui “cameleon gramatical”.

În final, de care parte a liniei ne aflăm? Încercăm noi să îi dăm un sens unic sau ne lăsăm conduşi de circumstanţe?

Anunțuri

Who am I?

Sunt un actor al comediei numită “viață”. Sunt doar o piesă de șah care așteaptă cuminte mutarea finală, de victorie. Sunt o reflexie ȋn imensa oglindă a timpului sau poate o umbră docilă a egoului. Însă mai cred că sunt un amestec de definiții formulate, ȋn mod subiectiv, de cei din jurul meu, căci ȋn descrierea unei persoane nu este loc de obiectivitate.  Dar mai știu și că sunt formată din bucăți de trecut, prezent și viitor.

Imagine   Mă regăsesc ȋn imaginea pe care o descopăr dimineața, ȋn fiecare zâmbet, ȋn fiecare lacrimă, ȋn orice cuvânt, fiindcă toate acestea reprezintă rezultatul a ceea ce sunt, al acțiunilor mele. Nu, nu sunt definită doar de niște cuvinte adresate de oameni poate chiar străini sufletului meu, căci verba volant. Cred cu tărie că reacțiile pe care le provoc spun mai multe despre mine decât orice descriere elaborată, căci, sub impulsul de moment, fiecare dintre noi deține o anumită doză de obiectivism. Sunt ceea ce ȋmi doresc să fiu;  ȋn același timp,  iau sute de forme ȋn mintea celor din jur, mă transform ȋn altceva,  ȋnsă ȋn lumea materială rămân aceeași. Cuvintele-mi sunt zvâcniri ale sufletului și ale minții, privirea-mi reflectă sentimentele, iar acțiunile ȋmi devin un rezultat al rațiunii. Sunt un compus rezultat din amestecul dintre subiectivism și obiectivism: nu totul e real, ȋnsă undeva, acolo, e și adevăr…

Personalitatea mea e o scurtă poveste despre timp și ani. Cea de ieri devine cea de azi, iar aceasta privește mai departe…

Imagine